Am analizat 100 de site-uri ale afacerilor locale din România pentru a vedea cât de bine sunt pregătite din punct de vedere tehnic, SEO, UX și conversie.
Am verificat 28 de semnale care pot influența experiența utilizatorului, capacitatea unui motor de căutare de a interpreta pagina și, în final, eficiența site-ului ca instrument de business.
Eșantionul final a inclus 100 de pagini principale ale unor afaceri locale din România, distribuite în 10 orașe:
București Cluj-Napoca Timișoara Iași Constanța Brașov Craiova Oradea Sibiu Ploiești
HTTPS configurarea viewport-ului title meta description H1 canonical structured data / JSON-LD Open Graph favicon alternative text pentru imagini date de contact formulare CTA-uri portofoliu elemente de încredere blog analytics
Scopul nu a fost să realizăm un clasament al site-urilor, ci să obținem o imagine asupra modului în care sunt construite în prezent site-urile afacerilor locale.
92% dintre site-uri foloseau HTTPS, iar 91% aveau configurat viewport-ul pentru dispozitive mobile.
În 2026, HTTPS și un site care se adaptează pe mobil ar trebui tratate mai degrabă ca cerințe de bază.
Simpla existență a elementului nu înseamnă automat că el descrie suficient de bine pagina sau că este construit pentru a comunica eficient în rezultatele de căutare.
69% dintre site-uri aveau meta description, însă numai 52% se încadrau în intervalul de 70–170 de caractere folosit în analiza noastră.
Heading-urile nu există doar pentru SEO. Ele ajută la organizarea semantică a paginii și fac structura conținutului mai ușor de înțeles atât pentru utilizatori, cât și pentru diferite sisteme care procesează documentul.
Pentru o pagină principală, lipsa unei ierarhii clare este de multe ori semnul unei construcții orientate în primul rând către aspectul vizual și mai puțin către structura informației.
84% dintre site-uri afișau un număr de telefon, iar 86% aveau un link către o pagină de contact.
Dar existența informației de contact nu înseamnă automat că site-ul facilitează conversia.
Doar 56% dintre site-uri aveau un formular, iar numai 50% prezentau un CTA clar.
Cu alte cuvinte, aproximativ jumătate dintre paginile analizate nu făceau suficient de evident următorul pas pe care ar trebui să îl facă vizitatorul.
Una dintre cele mai mari diferențe a apărut atunci când am verificat elementele care pot crește încrederea utilizatorului.
Doar 28% dintre site-uri prezentau dovezi clare de încredere, iar 30% aveau o secțiune de portofoliu.